Mormântul n-a putut să-L țină
În nesuflare și-n abis
Căci moartea Lui a fost divină
Și a ieșit iar la lumină
Așa cum Cerul a decis.
Au vrut pe cruce să-L omoare
Acei ce nu L-au înțeles
Dar nu a fost la întâmplare
Ci jertfa a produs Salvare
Și-a dat spre Paradis acces.
Lumina nu a fost învinsă
Ci-a biruit strălucitor
Ființa Lui pe cruce prinsă,
Apoi în grota rece-ntinsă
S-a ridicat încântător.
A înviat Cel ce din Slavă
S-a coborât la pământeni
Mesia cu voce-i suavă
Spre a ne scoate din epavă,
Să fim Acolo cetățeni.
Mormântul gol nu e poveste
Ci e miracol și e semn
Iar cel ce crede se unește
Cu El; și în iubire crește
Că nu-n zadar L-au pus pe-un lemn.
E-o necuprinsă bucurie
E viu și-i ne-ncetat cu noi
Vrem să fim vie mărturie
Că-n sfânta Lui Împărăție
Cei care cred devin eroi.
Mormântul n-a putut să-L țină
În nesuflare și-n abis
Căci moartea Lui a fost divină
Și a ieșit iar la lumină
Așa cum Cerul a decis.
George Cornici
Sărbătoarea Învierii, anul 2025
CF, Ohio